În ultimii ani, România a ocupat constant ultimele locuri între țările Uniunii Europene în ceea ce privește egalitatea de gen. Strategiile naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați nu au reușit până în prezent să impună o perspectivă integrată de gen în toate domeniile și procesele de politică publică, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei și cu propriile obiective propuse.
Legislația care sancționează discriminarea de gen și garantează principiul egalității de gen nu poate suplini intervenția statului ce ar trebui să se manifeste prin servicii și politici specifice și suficient finanțate.