[H] Brașov - Vibe fain de munte

Resurse antidiscriminare

ANTIDISCRIMINARE


[H] Brașov – ANTIDISCRIMINARE

Resurse antidiscriminare

Discriminare directă

Orice deosebire, excludere sau preferință în detrimentul unei persoane, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, sex, orientare sexuală etc. în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Discriminare indirectă

O prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră care pune într-o situație de dezavantaj persoane pe motiv de gen, rasă, orientare sexuală etc. , față de alte persoane aparținând grupului majoritar.

Sursa: https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2021/02/GLOSAR-Intersect-2020.pdf

Există un loc la școală pentru toți copiii din România?

Dreptul la nediscriminare și dreptul de a beneficia și accesa educația în condiții de echitate pentru toți copiii nu sunt încă valorificate în România. Monitorizări independente[ arată că există, în continuare, îngrijorări profunde cu privire la copiii romi, copiii cu dizabilități, copiii solicitanți de azil și refugiați, tineri LGBTI (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transgender, intersex), copiii care trăiesc în zone rurale si care sunt în continuare supuși discriminării în ceea ce privește accesul la educație, cât și accesul la îngrijiri medicale și nivel de trai. De asemenea, fetele se confruntă în continuare cu discriminare multiplă și sunt mai expuse violenței și excluziunii.

Broșura „Abecedar de antidiscriminare: Etnie, orientare sexuală și identitate de gen din perspectivă intersecțională”

Proiectul „INTERSECT – Altfel despre discriminare” dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, din perspectiva persoanelor rome LGBT+.

Despre intersecționalitate

Proiectul “INTERSECT – Altfel despre discriminare” se adresează specific romilor LGBT+ și dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, ca la final să avem date despre discriminarea romilor LGBT+ și despre ce este nevoie și cum se poate acționa concret, pentru a preveni și combate această discriminare.

Nediscriminarea în educație. O analiză a situației actuale din perspectiva nediscriminării în mai multe sectoare ale sistemului educațional românesc [RO]

Educația si accesul la educație au început să fie abordate, în ultimele decenii, din ce în ce mai mult din perspectivă de drepturile omului, de respectare a demnitații umane. Drepturile omului în ceea ce privește educația implică trei dimensiuni care sunt interconectate și doar prin adresarea concomitentă a celor trei se pot realiza: dreptul la acces la educație, dreptul la educație de calitate, dreptul la respect în mediul școlar.

Propuneri de schimbări legislative și de politici publice din domeniul locuirii [RO]

Guvernul trebuie să iniţieze o revizuire completă a legislaţiei actuale privind locuirea, având în vedere asigurarea unor mecanisme de protecţie sporită și efectivă a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, eliminarea evacuărilor forţate, excluderea atribuţiilor autorităţilor locale de introducere de criterii pentru accesul la locuinţe sociale, prevenirea și sancţionarea în mod efectiv a segregării rezidenţiale și a rasismului de mediu.

Prezentare generală a respectării dreptului la locuire în cazul grupurilor vulnerabile

Prezentare generală a respectării dreptului la locuire în cazul grupurilor vulnerabile în conexiune cu problema locuințelor informale, evacuările forțate, accesul al locuințe sociale, accesul la justiție și dreptul la identitate.

Comunitatea Turturica – Alba Iulia

La Alba Iulia, în urmă cu doi ani, autoritățile locale au evacuat zeci de persoane (cărora nu le-au mai prelungit contractele de închiriere) dintr-un bloc de locuințe sociale, din centrul orașului, cu intenția declarată de a construi o parcare publică. Familiilor rămase în bloc, care au titlu de proprietate, li s-au propus sume derizorii pentru a-și vinde locuințele și a pleca din bloc.

Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât

Citește studiul de caz Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât, realizat anul acesta (2019) de o echipă mixtă de activiști, care include mărturii ale oamenilor din comunitate, cadrul legal și o serie de recomandări.

Comunitățile de romi din zona Hotar – Municipiul Aiud

Pe raza localității Aiud sunt mai multe comunități compacte de romi, iar acestea sunt segregate față de comunitatea majoritară într-o zonă a orașului denumită, informal, Hotar. Comunitățile principale de aici sunt Feleud, Bufa şi Poligon. Nu există o istorie oficială a constituirii acestor comunități, însă în cazul primelor două este vorba de comunități foarte vechi, de aproape 100 de ani. În schimb, în cazul celei din urmă, aceasta s-a format în anul 2010, când familiile de romi au fost evacuate forțat de autoritatea locală dintr-o clădire de locuințe sociale din centrul Aiudului şi relocate în zona Poligon de astăzi.

Comunitatea de romi de pe strada Munții Tatra, Constanța

O întreagă comunitate de romi a trăit pe un teren din strada Munții Tatra, Constanța, unde au fost relocați de autoritatea locală, aceeași autoritate care îi evacuase forțat în anul 2000 din diferite zone ale localității și îi lăsase, inițial, în stradă.

Dreptul la locuire adecvată în Municipiul București

Studiul de caz a documentat diverse situații de încălcare a dreptului la locuire al comunităților de romi, analizează criteriile de acordare a locuințelor sociale în municipiul București, disponibilitatea lor și cât de accesibile sunt ele, de fapt, celor pentru care au fost gândite, principala concluzie fiind că, per ansamblu, accesul cetăţeanului la locuinţe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.

Raport direcționarea, evaluarea și informarea victimelor infracțiunilor: România

Acest raport face parte din proiectul Best Practices in Victims' Support: Referrals, Information, Individual Assessment (VICToRIIA) - în română: Bune Practici în Sprijinirea Victimelor: Direcționare, Informare și Evaluare Individuală. Scopul proiectului este de a evalua sprijinul acordat victimelor infracțiunilor în Lituania, România, Italia și Portugalia și de a analiza în ce măsură legislația națională și serviciile sunt în concordanță cu prevederile Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (Directiva Victimelor).

  • 1
  • 2