[H] Brașov - Vibe fain de munte

economic

ANTIDISCRIMINARE


[H] Brașov – ANTIDISCRIMINARE

economic

Despre intersecționalitate

Proiectul “INTERSECT – Altfel despre discriminare” se adresează specific romilor LGBT+ și dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, ca la final să avem date despre discriminarea romilor LGBT+ și despre ce este nevoie și cum se poate acționa concret, pentru a preveni și combate această discriminare.

Nediscriminarea în educație

Studiul CRJ „Nediscriminarea în educație” analizează situația educațională, la momentul anului 2019, din perspectiva nediscriminării și a egalității de șanse în sistemul educațional românesc, respectiv în programe şi manuale şcolare, în formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, cu privire specific la egalitatea de gen, tineri LGBTI, copii și tineri romi. Studiul include și capitole despre legislație specifică, segregarea și excluziunea copiilor romi în învățământul românesc, bune practici și resurse pentru educație din perspectiva nediscriminării, cât și un Plan de măsuri propuse pentru abordarea integratoare (mainstreaming-ul) nediscriminării în sistemul educațional românesc.

Comunitatea Turturica – Alba Iulia

La Alba Iulia, în urmă cu doi ani, autoritățile locale au evacuat zeci de persoane (cărora nu le-au mai prelungit contractele de închiriere) dintr-un bloc de locuințe sociale, din centrul orașului, cu intenția declarată de a construi o parcare publică. Familiilor rămase în bloc, care au titlu de proprietate, li s-au propus sume derizorii pentru a-și vinde locuințele și a pleca din bloc.

Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât

Citește studiul de caz Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât, realizat anul acesta (2019) de o echipă mixtă de activiști, care include mărturii ale oamenilor din comunitate, cadrul legal și o serie de recomandări.

Comunitățile de romi din zona Hotar – Municipiul Aiud

Pe raza localității Aiud sunt mai multe comunități compacte de romi, iar acestea sunt segregate față de comunitatea majoritară într-o zonă a orașului denumită, informal, Hotar. Comunitățile principale de aici sunt Feleud, Bufa şi Poligon. Nu există o istorie oficială a constituirii acestor comunități, însă în cazul primelor două este vorba de comunități foarte vechi, de aproape 100 de ani. În schimb, în cazul celei din urmă, aceasta s-a format în anul 2010, când familiile de romi au fost evacuate forțat de autoritatea locală dintr-o clădire de locuințe sociale din centrul Aiudului şi relocate în zona Poligon de astăzi.

Comunitatea de romi de pe strada Munții Tatra, Constanța

O întreagă comunitate de romi a trăit pe un teren din strada Munții Tatra, Constanța, unde au fost relocați de autoritatea locală, aceeași autoritate care îi evacuase forțat în anul 2000 din diferite zone ale localității și îi lăsase, inițial, în stradă.

Dreptul la locuire adecvată în Municipiul București

Studiul de caz a documentat diverse situații de încălcare a dreptului la locuire al comunităților de romi, analizează criteriile de acordare a locuințelor sociale în municipiul București, disponibilitatea lor și cât de accesibile sunt ele, de fapt, celor pentru care au fost gândite, principala concluzie fiind că, per ansamblu, accesul cetăţeanului la locuinţe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.

Raport național privind dreptul la informare și la servicii de sprijin – situația victimelor violenței domestice [RO]

Proiectul “Îmbunătățirea serviciilor de sprijin din perspectiva victimelor – VICATIS“ este finanțat de Programul Justiție al Uniunii Europene (UE) prin Cererea de propuneri de proiecte JUST-JACC-VICTAG-2016, pentru o mai bună implementare a Directivei 2012/29/EU de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (Directiva Victimelor).

Facilitarea accesului la documente de identitate pentru persoanele vulnerabile

Problemele structurale pe care le întâmpină persoanele vulnerabile, în speță persoanele fără adăpost și persoanele de etnie romă, din perspectiva obținerii unui act de identitate, pe fondul unei reglementări inadecvate și insuficiente în ceea ce privește asigurarea dreptului la identitate în România.

Timișoara are nevoie de un spațiu pentru diseminarea ideilor și culturii egalității de gen!

În ultimii ani, România a ocupat constant ultimele locuri între țările Uniunii Europene în ceea ce privește egalitatea de gen. Strategiile naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați nu au reușit până în prezent să impună o perspectivă integrată de gen în toate domeniile și procesele de politică publică, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei și cu propriile obiective propuse.

Combating hate crimes – Guide for practitioners and decision-makers [EN]

Prezentul material are scopul de a oferi înțelegerea fenomenului infracțiunilor motivate de ură și a efectelor sale drept cadru de acțiune strategică în combaterea infracțiunilor motivate de ură, dar și abordarea problemelor specifice relevante pentru România în acest domeniu; și își propune să tragă un semnal de alarmă foarte serios cu privire la o nevoie extremă de schimbare a paradigmei în modul în care România se ocupă de infracțiunile de ură.

Social Fieldwork Research Child Participation in Justice Report Romania, 2012

O analiză națională a situației copiilor implicați în proceduri judiciare (în calitate de victime și martori în cadrul procedurilor penale și ca parte a procesului civil) a dezvăluit că România nu are un sistem de justiție juvenilă adecvat sau chiar un sistem de justiție adaptat nevoilor copilul.