ANTIDISCRIMINARE
[H] Brașov – ANTIDISCRIMINARE
lgbt
Dreptul la nediscriminare și dreptul de a beneficia și accesa educația în condiții de echitate pentru toți copiii nu sunt încă valorificate în România. Monitorizări independente[ arată că există, în continuare, îngrijorări profunde cu privire la copiii romi, copiii cu dizabilități, copiii solicitanți de azil și refugiați, tineri LGBTI (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transgender, intersex), copiii care trăiesc în zone rurale si care sunt în continuare supuși discriminării în ceea ce privește accesul la educație, cât și accesul la îngrijiri medicale și nivel de trai. De asemenea, fetele se confruntă în continuare cu discriminare multiplă și sunt mai expuse violenței și excluziunii.
Proiectul „INTERSECT – Altfel despre discriminare” dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, din perspectiva persoanelor rome LGBT+.
Proiectul “INTERSECT – Altfel despre discriminare” se adresează specific romilor LGBT+ și dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, ca la final să avem date despre discriminarea romilor LGBT+ și despre ce este nevoie și cum se poate acționa concret, pentru a preveni și combate această discriminare.
Manualul interdisciplinar privind asistența grupurilor vulnerabile/ categoriilor defavorizate vine în sprijinul sistemului de justiție și al cetățeanului și este elaborat în cadrul Proiectului “Program de educație şi asistenţă juridică pentru îmbunătățirea accesului cetățenilor la justiţie – JUST ACCESS” (Proiectul), finanțat în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, obiectivul specific 2.3: Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia. Beneficiarul și liderul de parteneriat al Proiectului este Uniunea Națională a Barourilor din Romania (UNBR) în colaborare un partenerul Fundația Centrul de Resurse Juridice (CRJ).
Educația si accesul la educație au început să fie abordate, în ultimele decenii, din ce în ce mai mult din perspectivă de drepturile omului, de respectare a demnitații umane. Drepturile omului în ceea ce privește educația implică trei dimensiuni care sunt interconectate și doar prin adresarea concomitentă a celor trei se pot realiza: dreptul la acces la educație, dreptul la educație de calitate, dreptul la respect în mediul școlar.
Studiul CRJ „Nediscriminarea în educație” analizează situația educațională, la momentul anului 2019, din perspectiva nediscriminării și a egalității de șanse în sistemul educațional românesc, respectiv în programe şi manuale şcolare, în formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, cu privire specific la egalitatea de gen, tineri LGBTI, copii și tineri romi. Studiul include și capitole despre legislație specifică, segregarea și excluziunea copiilor romi în învățământul românesc, bune practici și resurse pentru educație din perspectiva nediscriminării, cât și un Plan de măsuri propuse pentru abordarea integratoare (mainstreaming-ul) nediscriminării în sistemul educațional românesc.
Acest raport face parte din proiectul Best Practices in Victims' Support: Referrals, Information, Individual Assessment (VICToRIIA) - în română: Bune Practici în Sprijinirea Victimelor: Direcționare, Informare și Evaluare Individuală. Scopul proiectului este de a evalua sprijinul acordat victimelor infracțiunilor în Lituania, România, Italia și Portugalia și de a analiza în ce măsură legislația națională și serviciile sunt în concordanță cu prevederile Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (Directiva Victimelor).
Acest raport a fost redactat în cadrul proiectului „eMore –Monitoring and reporting online hate speech in Europe” și își propune să informeze factorii de decizie politici și de decizie, precum și persoanele deja implicate în domeniul antidiscriminării (ONG-uri, grupuri de victime, profesioniști din domeniul juridic etc.) - în România, precum și în alte state membre ale UE - despre fenomenele discursului instigator la ură și infracțiunii motivată de ură în România. Astfel, raportul conține o analiză a cadrului legal național relevant, prezentarea datelor privind infracțiunile motivate de ură, care sunt disponibile publicului în România, precum și a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării, discursurilor instigatoare la ură și infracțiunilor motivate de ură.
Serviciile juridice pro bono, sau avocatura pro bono, se referă la asistența juridică oferită în mod gratuit de către avocați persoanelor vulnerabile, fără mijloace financiare sau care fac parte din grupuri marginalizate. Solicităm profesiei avocaților din România, prin structurile sale de organizare și decizie, și în consultare cu organizații ale/ce acordă sprijin persoanelor vulnerabile, să ia în discuție și să reglementeze acordarea de servicii juridice pro bono pentru cauze ce țin de drepturi fundamentale și accesul egal la justiție pentru persoane ce aparțin unor grupuri vulnerabile.
Prezentul material are scopul de a oferi înțelegerea fenomenului infracțiunilor motivate de ură și a efectelor sale drept cadru de acțiune strategică în combaterea infracțiunilor motivate de ură, dar și abordarea problemelor specifice relevante pentru România în acest domeniu; și își propune să tragă un semnal de alarmă foarte serios cu privire la o nevoie extremă de schimbare a paradigmei în modul în care România se ocupă de infracțiunile de ură.
Acest ghid a fost scris în scopul de a oferi o înţelegere generală a fenomenului infracţiunilor motivate de ură şi a efectelor acestora cât şi de a reprezenta un cadru pentru acţiuni strategice de combatere a infracţiunilor motivate de ură, abordând, totodată, probleme specifice de relevanţă pentru România în acest domeniu, în timp ce, ghidul îşi propune să tragă un semnal de alarmă foarte serios legat de nevoia stringentă de schimbare a paradigmei în care România abordează problema infracţiunilor motivate de ură.
ABONEAZĂ-TE!
[H] BRAȘOV
NEWSLETTER
Acest site web utilizează cookie-uri pentru a vă putea oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.
Cookie-ul strict necesar ar trebui să fie activat în orice moment, astfel încât să vă putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest sit va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Acest site web folosește Google Analytics pentru a colecta informații anonime, precum numărul de vizitatori ai site-ului și cele mai populare pagini.
Păstrarea acestui cookie activat ne ajută să îmbunătățim site-ul nostru web.
Te rog activează mai întâi cookie-urile strict necesare ca să-ți putem salva preferințele!
Citește mai mult despre Politica de confidențialitate și Politica cookies
Cum folosește Google cookie-urile:
https://policies.google.com/technologies/cookies?hl=en-US
Aflati cum sa permiteti sau sa refuzati accesul cookie-urilor folosind browserul dumneavoastra:
Setari privind cookie-urile in Chrome
Setari privind cookie-urile in Firefox
Setari privind cookie-urile in Safari
Setari privind cookie-urile in Internet Explorer
Setari privind cookie-urile in Microsoft Edge
