ANTIDISCRIMINARE
[H] Brașov – ANTIDISCRIMINARE
etnie

Proiectul „INTERSECT – Altfel despre discriminare” dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, din perspectiva persoanelor rome LGBT+.
Proiectul “INTERSECT – Altfel despre discriminare” se adresează specific romilor LGBT+ și dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, ca la final să avem date despre discriminarea romilor LGBT+ și despre ce este nevoie și cum se poate acționa concret, pentru a preveni și combate această discriminare.
Educația si accesul la educație au început să fie abordate, în ultimele decenii, din ce în ce mai mult din perspectivă de drepturile omului, de respectare a demnitații umane. Drepturile omului în ceea ce privește educația implică trei dimensiuni care sunt interconectate și doar prin adresarea concomitentă a celor trei se pot realiza: dreptul la acces la educație, dreptul la educație de calitate, dreptul la respect în mediul școlar.
Studiul CRJ „Nediscriminarea în educație” analizează situația educațională, la momentul anului 2019, din perspectiva nediscriminării și a egalității de șanse în sistemul educațional românesc, respectiv în programe şi manuale şcolare, în formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, cu privire specific la egalitatea de gen, tineri LGBTI, copii și tineri romi. Studiul include și capitole despre legislație specifică, segregarea și excluziunea copiilor romi în învățământul românesc, bune practici și resurse pentru educație din perspectiva nediscriminării, cât și un Plan de măsuri propuse pentru abordarea integratoare (mainstreaming-ul) nediscriminării în sistemul educațional românesc.
Guvernul trebuie să iniţieze o revizuire completă a legislaţiei actuale privind locuirea, având în vedere asigurarea unor mecanisme de protecţie sporită și efectivă a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, eliminarea evacuărilor forţate, excluderea atribuţiilor autorităţilor locale de introducere de criterii pentru accesul la locuinţe sociale, prevenirea și sancţionarea în mod efectiv a segregării rezidenţiale și a rasismului de mediu.
Prezentare generală a respectării dreptului la locuire în cazul grupurilor vulnerabile în conexiune cu problema locuințelor informale, evacuările forțate, accesul al locuințe sociale, accesul la justiție și dreptul la identitate.
La Alba Iulia, în urmă cu doi ani, autoritățile locale au evacuat zeci de persoane (cărora nu le-au mai prelungit contractele de închiriere) dintr-un bloc de locuințe sociale, din centrul orașului, cu intenția declarată de a construi o parcare publică. Familiilor rămase în bloc, care au titlu de proprietate, li s-au propus sume derizorii pentru a-și vinde locuințele și a pleca din bloc.
Citește studiul de caz Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât, realizat anul acesta (2019) de o echipă mixtă de activiști, care include mărturii ale oamenilor din comunitate, cadrul legal și o serie de recomandări.
Pe raza localității Aiud sunt mai multe comunități compacte de romi, iar acestea sunt segregate față de comunitatea majoritară într-o zonă a orașului denumită, informal, Hotar. Comunitățile principale de aici sunt Feleud, Bufa şi Poligon. Nu există o istorie oficială a constituirii acestor comunități, însă în cazul primelor două este vorba de comunități foarte vechi, de aproape 100 de ani. În schimb, în cazul celei din urmă, aceasta s-a format în anul 2010, când familiile de romi au fost evacuate forțat de autoritatea locală dintr-o clădire de locuințe sociale din centrul Aiudului şi relocate în zona Poligon de astăzi.
O întreagă comunitate de romi a trăit pe un teren din strada Munții Tatra, Constanța, unde au fost relocați de autoritatea locală, aceeași autoritate care îi evacuase forțat în anul 2000 din diferite zone ale localității și îi lăsase, inițial, în stradă.
Studiul de caz a documentat diverse situații de încălcare a dreptului la locuire al comunităților de romi, analizează criteriile de acordare a locuințelor sociale în municipiul București, disponibilitatea lor și cât de accesibile sunt ele, de fapt, celor pentru care au fost gândite, principala concluzie fiind că, per ansamblu, accesul cetăţeanului la locuinţe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.
Acest raport a fost redactat în cadrul proiectului „eMore –Monitoring and reporting online hate speech in Europe” și își propune să informeze factorii de decizie politici și de decizie, precum și persoanele deja implicate în domeniul antidiscriminării (ONG-uri, grupuri de victime, profesioniști din domeniul juridic etc.) - în România, precum și în alte state membre ale UE - despre fenomenele discursului instigator la ură și infracțiunii motivată de ură în România. Astfel, raportul conține o analiză a cadrului legal național relevant, prezentarea datelor privind infracțiunile motivate de ură, care sunt disponibile publicului în România, precum și a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării, discursurilor instigatoare la ură și infracțiunilor motivate de ură.
ABONEAZĂ-TE!
[H] BRAȘOV
NEWSLETTER
Redirecționează 3,5% gratuit din impozitul tău către [H] Brașov
Completează, semnează și trimite formularul 230 online.
Echipa organizației se va ocupa să depună formularul la ANAF.
![logo [H] BRASOV invert 1200 website](https://www.hbrasov.ro/wp-content/uploads/brizy/imgs/logo-H-BRASOV-invert-1200-website-200x65x0x0x200x65x1724966538.png)
![logo [H] BRASOV -1200 website](https://www.hbrasov.ro/wp-content/uploads/brizy/imgs/logo-H-BRASOV-1200-website-200x66x0x0x200x65x1724966537.png)