[H] Brașov - Vibe fain de munte

egalitate

ANTIDISCRIMINARE


[H] Brașov – ANTIDISCRIMINARE

egalitate

Broșura „Abecedar de antidiscriminare: Etnie, orientare sexuală și identitate de gen din perspectivă intersecțională”

Proiectul „INTERSECT – Altfel despre discriminare” dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, din perspectiva persoanelor rome LGBT+.

Manual interdisciplinar privind asistența grupurilor vulnerabile – ghid elaborat pentru sprijinirea cetățeanului și a sistemului de justiție

Manualul interdisciplinar privind asistența grupurilor vulnerabile/ categoriilor defavorizate vine în sprijinul sistemului de justiție și al cetățeanului și este elaborat în cadrul Proiectului “Program de educație şi asistenţă juridică pentru îmbunătățirea accesului cetățenilor la justiţie – JUST ACCESS” (Proiectul), finanțat în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, obiectivul specific 2.3: Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia. Beneficiarul și liderul de parteneriat al Proiectului este Uniunea Națională a Barourilor din Romania (UNBR) în colaborare un partenerul Fundația Centrul de Resurse Juridice (CRJ).

Nediscriminarea în educație. O analiză a situației actuale din perspectiva nediscriminării în mai multe sectoare ale sistemului educațional românesc [RO]

Educația si accesul la educație au început să fie abordate, în ultimele decenii, din ce în ce mai mult din perspectivă de drepturile omului, de respectare a demnitații umane. Drepturile omului în ceea ce privește educația implică trei dimensiuni care sunt interconectate și doar prin adresarea concomitentă a celor trei se pot realiza: dreptul la acces la educație, dreptul la educație de calitate, dreptul la respect în mediul școlar.

Comunitatea Turturica – Alba Iulia

La Alba Iulia, în urmă cu doi ani, autoritățile locale au evacuat zeci de persoane (cărora nu le-au mai prelungit contractele de închiriere) dintr-un bloc de locuințe sociale, din centrul orașului, cu intenția declarată de a construi o parcare publică. Familiilor rămase în bloc, care au titlu de proprietate, li s-au propus sume derizorii pentru a-și vinde locuințele și a pleca din bloc.

Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât

Citește studiul de caz Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât, realizat anul acesta (2019) de o echipă mixtă de activiști, care include mărturii ale oamenilor din comunitate, cadrul legal și o serie de recomandări.

Comunitățile de romi din zona Hotar – Municipiul Aiud

Pe raza localității Aiud sunt mai multe comunități compacte de romi, iar acestea sunt segregate față de comunitatea majoritară într-o zonă a orașului denumită, informal, Hotar. Comunitățile principale de aici sunt Feleud, Bufa şi Poligon. Nu există o istorie oficială a constituirii acestor comunități, însă în cazul primelor două este vorba de comunități foarte vechi, de aproape 100 de ani. În schimb, în cazul celei din urmă, aceasta s-a format în anul 2010, când familiile de romi au fost evacuate forțat de autoritatea locală dintr-o clădire de locuințe sociale din centrul Aiudului şi relocate în zona Poligon de astăzi.

Comunitatea de romi de pe strada Munții Tatra, Constanța

O întreagă comunitate de romi a trăit pe un teren din strada Munții Tatra, Constanța, unde au fost relocați de autoritatea locală, aceeași autoritate care îi evacuase forțat în anul 2000 din diferite zone ale localității și îi lăsase, inițial, în stradă.

Dreptul la locuire adecvată în Municipiul București

Studiul de caz a documentat diverse situații de încălcare a dreptului la locuire al comunităților de romi, analizează criteriile de acordare a locuințelor sociale în municipiul București, disponibilitatea lor și cât de accesibile sunt ele, de fapt, celor pentru care au fost gândite, principala concluzie fiind că, per ansamblu, accesul cetăţeanului la locuinţe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.

Raport direcționarea, evaluarea și informarea victimelor infracțiunilor: România

Acest raport face parte din proiectul Best Practices in Victims' Support: Referrals, Information, Individual Assessment (VICToRIIA) - în română: Bune Practici în Sprijinirea Victimelor: Direcționare, Informare și Evaluare Individuală. Scopul proiectului este de a evalua sprijinul acordat victimelor infracțiunilor în Lituania, România, Italia și Portugalia și de a analiza în ce măsură legislația națională și serviciile sunt în concordanță cu prevederile Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (Directiva Victimelor).

Raport național privind dreptul la informare și la servicii de sprijin – situația victimelor violenței domestice [RO]

Proiectul “Îmbunătățirea serviciilor de sprijin din perspectiva victimelor – VICATIS“ este finanțat de Programul Justiție al Uniunii Europene (UE) prin Cererea de propuneri de proiecte JUST-JACC-VICTAG-2016, pentru o mai bună implementare a Directivei 2012/29/EU de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (Directiva Victimelor).

An overview on hate crime and hate speech – Country Profile ROMANIA [EN]

Acest raport a fost redactat în cadrul proiectului „eMore –Monitoring and reporting online hate speech in Europe” și își propune să informeze factorii de decizie politici și de decizie, precum și persoanele deja implicate în domeniul antidiscriminării (ONG-uri, grupuri de victime, profesioniști din domeniul juridic etc.) - în România, precum și în alte state membre ale UE - despre fenomenele discursului instigator la ură și infracțiunii motivată de ură în România. Astfel, raportul conține o analiză a cadrului legal național relevant, prezentarea datelor privind infracțiunile motivate de ură, care sunt disponibile publicului în România, precum și a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării, discursurilor instigatoare la ură și infracțiunilor motivate de ură.

Încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități prin lipsa de accesibilizare

Dreptul la un spațiu public accesibil este un drept fundamental al persoanelor cu dizabilități, și totodată un drept cheie deoarece permite exercitarea celorlalte drepturi. Lipsa accesibilizării constituie discriminare, cea mai clară definiție în acest sens fiind dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.