ANTIDISCRIMINARE
[H] Brașov – ANTIDISCRIMINARE
antidiscriminare

Proiectul „INTERSECT – Altfel despre discriminare” dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, din perspectiva persoanelor rome LGBT+.
Proiectul “INTERSECT – Altfel despre discriminare” se adresează specific romilor LGBT+ și dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, ca la final să avem date despre discriminarea romilor LGBT+ și despre ce este nevoie și cum se poate acționa concret, pentru a preveni și combate această discriminare.
Studiul CRJ „Nediscriminarea în educație” analizează situația educațională, la momentul anului 2019, din perspectiva nediscriminării și a egalității de șanse în sistemul educațional românesc, respectiv în programe şi manuale şcolare, în formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, cu privire specific la egalitatea de gen, tineri LGBTI, copii și tineri romi. Studiul include și capitole despre legislație specifică, segregarea și excluziunea copiilor romi în învățământul românesc, bune practici și resurse pentru educație din perspectiva nediscriminării, cât și un Plan de măsuri propuse pentru abordarea integratoare (mainstreaming-ul) nediscriminării în sistemul educațional românesc.
Prezentare generală a respectării dreptului la locuire în cazul grupurilor vulnerabile în conexiune cu problema locuințelor informale, evacuările forțate, accesul al locuințe sociale, accesul la justiție și dreptul la identitate.
Studiul de caz a documentat diverse situații de încălcare a dreptului la locuire al comunităților de romi, analizează criteriile de acordare a locuințelor sociale în municipiul București, disponibilitatea lor și cât de accesibile sunt ele, de fapt, celor pentru care au fost gândite, principala concluzie fiind că, per ansamblu, accesul cetăţeanului la locuinţe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.
Acest raport a fost redactat în cadrul proiectului „eMore –Monitoring and reporting online hate speech in Europe” și își propune să informeze factorii de decizie politici și de decizie, precum și persoanele deja implicate în domeniul antidiscriminării (ONG-uri, grupuri de victime, profesioniști din domeniul juridic etc.) - în România, precum și în alte state membre ale UE - despre fenomenele discursului instigator la ură și infracțiunii motivată de ură în România. Astfel, raportul conține o analiză a cadrului legal național relevant, prezentarea datelor privind infracțiunile motivate de ură, care sunt disponibile publicului în România, precum și a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării, discursurilor instigatoare la ură și infracțiunilor motivate de ură.
Proiectul Educația fără discriminare e și treaba mea! implementat de Centrul de Resurse Juridice își propune să contribuie la creşterea vizibilităţii şi relevanţei dezbaterii publice în jurul manierei în care copiii sunt educaţi în şcoală din perspectivă nediscriminatorie şi pentru creşterea incluziunii educaţionale a celor vulnerabili.
În timpul Holocaustului, în cadrul politicii de purificare etnică promovate de guvernul condus de Ion Antonescu, peste 25 000 de romi din România (jumătate dintre ei copii) au fost deportați în Transnistria. Aproximativ 11.000 au pierit. În timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280 000 şi 380 000 de evrei români şi ucraineni.
În cadrul proiectului Educația fără discriminare e și treaba mea!, CRJ a realizat cu sprijinul unui expert în educație o analiză a manualelor de cultură civică aprobate MENCȘ pentru gimnaziu. Analiza este realizată din perspectiva educației pentru drepturile omului şi diversitate, cu focus pe teme legate de gen, etnie, religie, orientare sexuală și dizabilitate.
Manualele sunt elaborate pe baza programelor și sunt aprobate de Ministerul Educației. Programele și manualele, alături de activitatea individuală a profesorilor, sunt instrumentele de bază din perspectiva transmiterii valorilor unei societăți democratice prin sistemul educațional.
Dreptul la un spațiu public accesibil este un drept fundamental al persoanelor cu dizabilități, și totodată un drept cheie deoarece permite exercitarea celorlalte drepturi. Lipsa accesibilizării constituie discriminare, cea mai clară definiție în acest sens fiind dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Problemele structurale pe care le întâmpină persoanele vulnerabile, în speță persoanele fără adăpost și persoanele de etnie romă, din perspectiva obținerii unui act de identitate, pe fondul unei reglementări inadecvate și insuficiente în ceea ce privește asigurarea dreptului la identitate în România.
ABONEAZĂ-TE!
[H] BRAȘOV
NEWSLETTER
Redirecționează 3,5% gratuit din impozitul tău către [H] Brașov
Completează, semnează și trimite formularul 230 online.
Echipa organizației se va ocupa să depună formularul la ANAF.
![logo [H] BRASOV invert 1200 website](https://www.hbrasov.ro/wp-content/uploads/brizy/imgs/logo-H-BRASOV-invert-1200-website-200x65x0x0x200x65x1724966538.png)
![logo [H] BRASOV -1200 website](https://www.hbrasov.ro/wp-content/uploads/brizy/imgs/logo-H-BRASOV-1200-website-200x66x0x0x200x65x1724966537.png)