[H] Brașov - Vibe fain de munte

Resurse despre romi

ANTIDISCRIMINARE


[H] Brașov – ANTIDISCRIMINARE

Resurse despre romi

Rom are înțelesul de om/bărbat/soț în limba romani (rom=bărbat; romnie = femeie). Atribuirea denumirii de “ț*gani” romilor poate fi văzută ca o clasare a acestora la o categorie “subumană”, deoarece în istoria Principatelor Române termenul țigan era folosit cu sensul de rob, adică o persoană aflată în proprietate deplină a unui stăpân.
În contextul abolirii sclaviei și modernizării societății românești în perioada interbelică a apărut o elită politică romă ce a sesizat încărcătura negativă a termenului “ț*gan” și a militat pentru folosirea denumirii de rom în detrimentul celei de țigan.

“Ț*gan” nu are nicio semnificație în limba romani, termenul provine din limba greacă medie, din ‘athinganos’ sau ‘athinganoi’, unde însemna ‘păgân’, ‘de neatins’ și ‘impur‘. Denumirea de “ț*gani” a fost acordată în timpul stagnării în Imperiul Bizantin, deoarece romii erau văzuți în epoca vremii ca cititori în stele și vrăjitori, eretici. Termenul a fost preluat și dus mai de parte de romi și neromi în limbile de circulație de la acea vreme.
Chiar dacă în privat (între romi) termenul ț*gan este deseori folosit, în contextele publice și oficiale termenul de dezbatere publică trebuie să fie rom, deoarece termenul “ț*gan” este profund peiorativ.

Despre intersecționalitate

Proiectul “INTERSECT – Altfel despre discriminare” se adresează specific romilor LGBT+ și dorește să pună pe agenda publică intersecționalitatea și discriminarea multiplă, ca la final să avem date despre discriminarea romilor LGBT+ și despre ce este nevoie și cum se poate acționa concret, pentru a preveni și combate această discriminare.

Nediscriminarea în educație

Studiul CRJ „Nediscriminarea în educație” analizează situația educațională, la momentul anului 2019, din perspectiva nediscriminării și a egalității de șanse în sistemul educațional românesc, respectiv în programe şi manuale şcolare, în formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, cu privire specific la egalitatea de gen, tineri LGBTI, copii și tineri romi. Studiul include și capitole despre legislație specifică, segregarea și excluziunea copiilor romi în învățământul românesc, bune practici și resurse pentru educație din perspectiva nediscriminării, cât și un Plan de măsuri propuse pentru abordarea integratoare (mainstreaming-ul) nediscriminării în sistemul educațional românesc.

Comunitatea Turturica – Alba Iulia

La Alba Iulia, în urmă cu doi ani, autoritățile locale au evacuat zeci de persoane (cărora nu le-au mai prelungit contractele de închiriere) dintr-un bloc de locuințe sociale, din centrul orașului, cu intenția declarată de a construi o parcare publică. Familiilor rămase în bloc, care au titlu de proprietate, li s-au propus sume derizorii pentru a-și vinde locuințele și a pleca din bloc.

Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât

Citește studiul de caz Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât, realizat anul acesta (2019) de o echipă mixtă de activiști, care include mărturii ale oamenilor din comunitate, cadrul legal și o serie de recomandări.

Comunitățile de romi din zona Hotar – Municipiul Aiud

Pe raza localității Aiud sunt mai multe comunități compacte de romi, iar acestea sunt segregate față de comunitatea majoritară într-o zonă a orașului denumită, informal, Hotar. Comunitățile principale de aici sunt Feleud, Bufa şi Poligon. Nu există o istorie oficială a constituirii acestor comunități, însă în cazul primelor două este vorba de comunități foarte vechi, de aproape 100 de ani. În schimb, în cazul celei din urmă, aceasta s-a format în anul 2010, când familiile de romi au fost evacuate forțat de autoritatea locală dintr-o clădire de locuințe sociale din centrul Aiudului şi relocate în zona Poligon de astăzi.

Comunitatea de romi de pe strada Munții Tatra, Constanța

O întreagă comunitate de romi a trăit pe un teren din strada Munții Tatra, Constanța, unde au fost relocați de autoritatea locală, aceeași autoritate care îi evacuase forțat în anul 2000 din diferite zone ale localității și îi lăsase, inițial, în stradă.

Dreptul la locuire adecvată în Municipiul București

Studiul de caz a documentat diverse situații de încălcare a dreptului la locuire al comunităților de romi, analizează criteriile de acordare a locuințelor sociale în municipiul București, disponibilitatea lor și cât de accesibile sunt ele, de fapt, celor pentru care au fost gândite, principala concluzie fiind că, per ansamblu, accesul cetăţeanului la locuinţe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.

Harta excluziunii în școala românească

Harta mentală a excluziunii educaționale a copiilor vulnerabili la discriminare, a surselor acestei excluziuni și a nevoii de schimbare de paradigmă

Combaterea excluziunii de la educația de calitate [RO]

România are de depășit o paletă foarte largă de probleme, cele mai multe cronicizate, pentru a asigura cu adevărat dreptul fiecărui copil la educație de calitate. Dificultățile cu care se confruntă sistemul de învățământ și domeniul asistenței sociale sunt aduse periodic la lumină de date și studii atât ale instituțiilor publice, cât și ale organizațiilor neguvernamentale și instituțiilor internaționale.

Educația fără discriminare e și treaba mea!

Proiectul Educația fără discriminare e și treaba mea! implementat de Centrul de Resurse Juridice își propune să contribuie la creşterea vizibilităţii şi relevanţei dezbaterii publice în jurul manierei în care copiii sunt educaţi în şcoală din perspectivă nediscriminatorie şi pentru creşterea incluziunii educaţionale a celor vulnerabili.

Testimonial – Supraviețuitori romi ai Holocaustului

În timpul Holocaustului, în cadrul politicii de purificare etnică promovate de guvernul condus de Ion Antonescu, peste 25 000 de romi din România (jumătate dintre ei copii) au fost deportați în Transnistria. Aproximativ 11.000 au pierit. În timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280 000 şi 380 000 de evrei români şi ucraineni.

Facilitarea accesului la documente de identitate pentru persoanele vulnerabile

Problemele structurale pe care le întâmpină persoanele vulnerabile, în speță persoanele fără adăpost și persoanele de etnie romă, din perspectiva obținerii unui act de identitate, pe fondul unei reglementări inadecvate și insuficiente în ceea ce privește asigurarea dreptului la identitate în România.

  • 1
  • 2

Redirecționează 3,5%

Redirecționează 3,5% gratuit din impozitul tău către [H] Brașov

Completează, semnează și trimite formularul 230 online.

Echipa organizației se va ocupa să depună formularul la ANAF.

Prezentare generală

Prezentare generală a confidențialității

Acest site web utilizează cookie-uri pentru a vă putea oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.